Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Proiectul de faţă îşi propune să contribuie la facilitarea tranziţiei studenţilor de la şcoală la viaţa activă prin dobândirea de către aceştia de competenţe cheie care sa-i ajute la o mai rapidă integrare pe piaţa muncii după finalizarea studiilor sau chiar pe parcursul acestora prin participarea la internship-uri sau găsirea de job-uri part-time. Legea 1/2011 a Educaţiei naţionale – în Secţiunea 10 – Studii universitare de licenţă, articolul 150, alin 4 prevede ca ,,În cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică’’ care sa ajute studenţii sa aprofundeze mai bine cunoştinţele dobândite în anii de şcoală. Durata şi programa acestora se stabilesc în funcţie de planurile de învăţământ şi legislaţia în vigoare pentru organizarea stagiilor de practică prevăzute pentru ciclul de licenţă şi master (Ordinul Ministrului Educaţiei nr.3955/09.05.2008)
Conform Programului Național de Reforma al României 2014 a-Europa, elaborat în contextul Strategiei Europene pentru Creștere și Ocupare, proiectul propus contribuie la realizarea priorității „Cresterea gradului de ocupare în rândul tinerilor și a raței de participare pe piață muncii” prin facilitarea tranziției de la școală la viață activă a studenților.
Scopul actual al universităților este pregătirea viitorilor absolvenți în vederea integrării mai facile a tinerilor pe o piață a muncii care se dorește diversificată și flexibilă, însă pentru creșterea competențelor profesionale ale viitorilor absolvenți trebuie să oferim o îmbunătățire a pregătirii profesionale practice. Prin acest proiect se dorește sincronizarea dintre cunoștințele teoretice acumulate de studenți în timpul anilor de studii și aspectele practice întâlnite în diferitele domenii în care pot activă, contribuind astfel la diminuarea cheltuielilor pe care mediul privat îl acordă formării profesionale și totodată recrutării de tineri absolvenți și totodată alinirea învățământului superior din România la Cadrul Național al Calificărilor. Această sincronizare nu poate fi realizată decât printr-o coordonare și o colaborare strânsă dintre mediul universitar și mediul privat de afaceri sau instituții publice acolo unde este cazul. Nevoia identificată la nivelul tuturor universităților nu numai a aplicantului este aceea de a creă mediul adecvat pentru desfășurarea practicii de specialitate și de a facilita tuturor studenților accesul la practică care să fie cât mai aproape de ceea ce înseamnă realitatea unui loc de muncă.

Alte documente programatice la nivel naţional pe lângă Planul Naţional de Reforme 2014 sunt: Strategia Naţională pentru Educaţie şi Strategia ARACIS care reflectă misiunea asumată de către Agentie în vederea asigurării și îmbunătățirii constante a calității în învățământul superior din România in deplina concordanță cu Standardele și Liniile Directoare pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (European Standards and Guidelines for Quality Assurance in Higher Education - ESG); Unul dintre obiective este creșterea rolului studenților și angajatorilor A®n cadrul procesului de evaluare și asigurare a calitătii educației universitare. Considerăm că, proiectul propus urmărește exact aceste priorități în devoltarea sistemului educațional universitar din țara noastrăși contribuie prin activitățile sale la realizarea indicatorilor de program ai POSDRU 2007-2013 precum și a celor din DCI POSDRU. Plecând de la documentele mai sus amintite Strategia Națională pentru Educație urmărește că principale obiective dezvoltarea educației, cercetării și inovării pentru o societate bazată pe cunoaștere și are în vedere formarea unui capital uman tânăr mai pregătit și mai competent pe piață muncii. Propunerea noastră de proiect răspunde nu numai strategiilor și politicilor naționale în domeniul educațional dar și obiectivelor strategiilor Europene pentru educație inclusiv Strategiei Europa 2020 care are că obiective în domeniul educațional reducerea ponderii celor care abandonează școală sub 10% până în 2020 și atingerea unui procent de 40% dintre ținerii de 30-34 de ani care să fi urmat o formă de învățământ terțiar până în 2020. În acest sens România și-a asumat că va atinge în 2020 11,3% pentru rată abandonului și 26,7% pentru absolvenții de învățământ superior. De asemenea, Cadrul Strategic pentru Cooperarea Europeană în domeniul Educației și Formării (ET 2020) adoptată de CE în 2009 are că prioritate faptul că educația inițială și formarea sunt esențiale pentru actuală societate bazată pe cunoaștere care este o societate informatizată.
Nevoia identificată: Deoarece învățământul românesc superior nu este pe deplin adaptat cerințelor Europene ale pieței muncii (să genereze tineri pregătiți în meserii de interes pe piață muncii) nevoia identificată este aceea că studenții indiferent de specializare sau domeniu de activitate să participe la cât mai multe activități practice și să ia contact încă de pe băncile școlii cu mediul economic real în care își vor desfășura activitatea după absolvirea studiilor. Faptul că în ultimii ani au fost intensificate eforturile pentru a introduce în planurile de învățământ cât mai multe stagii de practică, nu a rezolvat problemă în toate instituțiile de învățământ superior și la toate nivelurile de studii.

Grupul țintă îl reprezintă 215 de studenți ai Univeristatii înmatriculați în sistemul național de învățământ.

Studenții ce fac parte din grupul țintă vor proveni de la specializările Ingineria produselor alimentare - programul de studii - tehnologia prelucrării produselor agricole, Zootehnie, Agricultura, Horticultură, Biotehnologii, Ingineria Mediului, Ingineria Mediului, Îmbunătățiri Funciare, Cadastru și Inginerie Economică în Construcții din anii de studiu care au în planul de învățământ disciplină ,,Practică de specialitatea€™a€™ în anul universitar 2014-2015.

Soluția adoptată pentru problemă amintită este elaborarea prezenței cereri de finanțare prin intermediul căreia să se identifice parteneri din mediul economic care să fie motivați financiar să primească studenți la practică și cu care să se creeze colaborări durabile pentru stagii viitoare de pratica.

Prin participarea studenților la stagiile de practică beneficiile sunt bilaterale, aceștia își vor îmbogăți cunoștințele aplicative și vor găsi mai ușor un loc de muncă, iar partenerii vor avea de unde să recruteze forță de muncă tânără pe care o vor pregăti ei înșiși în cadrul stagiilor.

Participarea studenților la activitățile proiectului și mai cu seamă la work-shopul unde se vor întâlni cu reprezentanți ai mediului de afaceri le va asigură mediul corespunzător pentru găsirea de oportunități de muncă și vor avea parte de consiliere corespunzătoare în carieră.