Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării în site, accepţi modul în care folosim aceste informaţii. Află mai multe aici

X

Proiectul de faţă îşi propune să contribuie la facilitarea tranziţiei studenţilor de la şcoală la viaţă activă prin dobândirea de către aceştia de competenţe cheie care să-i ajute la o mai rapidă integrare pe piaţă muncii după finalizarea studiilor sau chiar pe parcursul acestora prin participarea la internship-uri sau găsirea de job-uri part-time. Legea 1/2011 a Educaţiei naţionale a€“ în Secţiunea 10 a€“ Studii universitare de licenţă, articolul 150, alin 4 prevede că ,,În cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practicaa€™a€™ care să ajute studenţii să aprofundeze mai bine cunoştinţele dobândite în anii de şcoală. Durată şi programă acestora se stabilesc în funcţie de planurile de învăţământ şi legislaţia în vigoare pentru organizarea stagiilor de practică prevăzute pentru ciclul de licenţă şi master (Ordinul Ministrului Educaţiei nr.3955/09.05.2008)

Conform Programului Naţional de Reforma al României 2014 a€“ Europa, elaborat în contextul Strategiei Europene pentru Creştere şi Ocupare, proiectul propus contribuie la realizarea priorităţii „Creşterea gradului de ocupare în rândul tinerilor şi a ratei de participare pe piaţă muncii” prin facilitarea tranziţiei de la şcoală la viaţă activă a studenţilor.

Scopul actual al universităţilor este pregătirea viitorilor absolvenţi în vederea integrării mai facile a tinerilor pe o piaţă a muncii care se doreşte diversificată şi flexibilă, însă pentru creşterea competenţelor profesionale ale viitorilor absolvenţi trebuie să oferim o îmbunătăţire a pregătirii profesionale practice. Prin acest proiect se doreşte sincronizarea dintre cunoştinţele teoretice acumulate de studenţi în timpul anilor de studii şi aspectele practice întâlnite în diferitele domenii în care pot activă, contribuind astfel la diminuarea cheltuielilor pe care mediul privat îl acordă formării profesionale şi totodată recrutării de tineri absolvenţi şi totodată alinirea învăţământului superior din România la Cadrul Naţional al Calificărilor. Această sincronizare nu poate fi realizată decât printr-o coordonare şi o colaborare strânsă dintre mediul universitar şi mediul privat de afaceri sau instituţii publice acolo unde este cazul. Nevoia identificată la nivelul tuturor universităţilor nu numai a aplicantului este aceea de a creă mediul adecvat pentru desfăşurarea practicii de specialitate şi de a facilita tuturor studenţilor accesul la practică care să fie cât mai aproape de ceea ce înseamnă realitatea unui loc de muncă.
Alte documente programatice la nivel naţional pe lângă Planul Naţional de Reforme 2014 sunt: Strategia Naţională pentru Educaţie şi Strategia ARACIS care reflectムmisiunea asumatムde căƒtre Agenţie în vederea asigurăƒrii şi îmbunătăţirii constante a calităƒtii în învăţământul superior din România în deplină concordanţă cu Standardele şi Liniile Directoare pentru Asigurarea Calităţtii în învăţământul Superior (European Standards and Guidelines for Quality Assurance în Higher Education - ESG); Unul dintre obiective este creşterea rolului studenţilor şi angajatorilor în cadrul procesului de evaluare şi asigurare a calităƒtii educaţiei universitare. Considerăm că, proiectul propus urmăreşte exact aceste priorităţi în devoltarea sistemului educaţional universitar din ţara noastră şi contribuie prin activităţile sale la realizarea indicatorilor de program ai POSDRU 2007-2013 precum şi a celor din DCI POSDRU. Plecând de la documentele mai sus amintite Strategia Naţională pentru Educaţie urmăreşte că principale obiective dezvoltarea educaţiei, cercetării şi inovării pentru o societate bazată pe cunoaştere şi are în vedere formarea unui capital uman tânăr mai pregătit şi mai competent pe piaţă muncii. Propunerea noastră de proiect răspunde nu numai strategiilor şi politicilor naţionale în domeniul educaţional dar şi obiectivelor strategiilor Europene pentru educaţie inclusiv Strategiei Europa 2020 care are că obiective în domeniul educaţional reducerea ponderii celor care abandonează şcoală sub 10% până în 2020 şi atingerea unui procent de 40% dintre ţinerii de 30-34 de ani care să fi urmat o formă de învăţământ terţiar până în 2020. În acest sens România şi-a asumat că va atinge în 2020 11,3% pentru rată abandonului şi 26,7% pentru absolvenţii de învăţământ superior. De asemenea, Cadrul Strategic pentru Cooperarea Europeană în domeniul Educaţiei şi Formării (ET 2020) adoptată de CE în 2009 are că prioritate faptul că educaţia iniţială şi formarea sunt esenţiale pentru actuală societate bazată pe cunoaştere care este o societate informatizată.
Nevoia identificată: Deoarece învăţământul românesc superior nu este pe deplin adaptat cerinţelor Europene ale pieţei muncii (să genereze tineri pregătiţi în meserii de interes pe piaţă muncii) nevoia identificată este aceea că studenţii indiferent de specializare sau domeniu de activitate să participe la cât mai multe activităţi practice şi să ia contact încă de pe băncile şcolii cu mediul economic real în care îşi vor desfăşura activitatea după absolvirea studiilor. Faptul că în ultimii ani au fost intensificate eforturile pentru a introduce în planurile de învăţământ cât mai multe stagii de practică, nu a rezolvat problemă în toate instituţiile de învăţământ superior şi la toate nivelurile de studii.
Grupul ţintă îl reprezintă 215 de studenţi ai Univeristatii înmatriculaţi în sistemul naţional de învăţământ.
Studenţii ce fac parte din grupul ţintă vor proveni de la specializările Ingineria produselor alimentare - programul de studii - tehnologia prelucrării produselor agricole, Zootehnie, Agricultura, Horticultură, Biotehnologii, Ingineria Mediului, Ingineria Mediului, Îmbunătăţiri Funciare, Cadastru şi Inginerie Economică în Construcţii din anii de studiu care au în planul de învăţământ disciplină ,,Practică de specialitatea€™a€™ în anul universitar 2014-2015.
Soluţia adoptată pentru problemă amintită este elaborarea prezenţei cereri de finanţare prin intermediul căreia să se identifice parteneri din mediul economic care să fie motivaţi financiar să primească studenţi la practică şi cu care să se creeze colaborări durabile pentru stagii viitoare de pratica.
Prin participarea studenţilor la stagiile de practică beneficiile sunt bilaterale, aceştia îşi vor îmbogăţi cunoştinţele aplicative şi vor găsi mai uşor un loc de muncă, iar partenerii vor avea de unde să recruteze forţă de muncă tânără pe care o vor pregăti ei înşişi în cadrul stagiilor.
Participarea studenţilor la activităţile proiectului şi mai cu seamă la work-shopul unde se vor întâlni cu reprezentanţi ai mediului de afaceri le va asigură mediul corespunzător pentru găsirea de oportunităţi de muncă şi vor avea parte de consiliere corespunzătoare în carieră.